Probabil te-ai întrebat de multe ori „Câţi kg ar trebui să am dacă mărimea mea este…?” şi poate ai calculat indicele de masă corporală (IMC) sau ai urmărit câte calorii consumi. Dar adevărul este că nu putem să vorbim de un singur număr ideal pentru toată lumea – contează înălţimea, vârsta, dar şi construcţia corporală (schelet, mușchi, grăsime). De aceea, tabelele care îţi arată „greutatea normală” în funcţie de înălţime pot fi utile drept ghid, dar trebuie să le foloseşti cu atenţie.
Am inclus mai jos un tabel orientativ pentru femei, care combină înălţimea cu greutatea normală (subponderal, medie, supraponderal) şi indică şi când putem intra în zona „în exces”. Dacă tabelul indică că ai o greutate mai mare decât intervalul „normal” pentru înălţimea ta, nu înseamnă automat că trebuie să ţii dietă – dar înseamnă că merită să verifici stilul de viaţă, alimentaţia, activitatea fizică şi eventual să consulţi un specialist.
De ce merită să iei în serios aceste intervale? Pentru că supraponderabilitatea şi obezitatea sunt factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială şi osteoartrită. Studiile arată că pierderea chiar şi a 4-5 kg la persoanele cu exces moderat de greutate are efecte semnificative asupra colesterolului şi tensiunii arteriale.
Datele din România indică că peste 20% dintre adulţi au obezitate, și că prevalenţa este mai mare la bărbaţi decât la femei (≈ 23% vs ≈ 20%) şi mai frecventă în rândul persoanelor în vârstă şi în anumite regiuni (de exemplu Moldova). Stilul de viaţă (activitate fizică regulată, alimentaţie corectă, consum de peşte, legume, ulei de măsline) are un rol protector major.
Ce poţi să faci concret?
Monitorizează-ţi greutatea şi înălţimea periodic, dar şi circumferinţa taliei (pentru a evalua grăsimea viscerală).
Palal e pherdo paśa vaś o xabe, mangas tumen te źan k-i aver rig vaj te putaren o butòn (>) thaj na bistren te SHARE-en len tumare Facebook-esqe amalenθar.
